REVIZIA ANATOMICĂ

Vezica urinară este rezervorul în care este stocată urina din rinichi înainte de a fi evacuată în timpul mictionării.

Prostata este o glandă situată sub vezica urinară. Pentru a ieși din vezică, urina trebuie să treacă prin prostată, prin uretră.

Uretra este canalul prin care urina este evacuată din vezică.

HIPERTROFIE BENIGNĂ DE PROSTATĂ (HBP)

Creșterea volumului prostatei, legată de adenom de prostată sau hipertrofie benignă de prostată (HBP), provoacă obstrucție la trecerea urinei. Această obstrucție poate fi responsabilă pentru dificultăți de urinare sau nevoi frecvente de a urina sau complicații (pietra vezicii urinare (litiază), sânge în urină (hematurie), incapacitatea de a urina (retenție urinară) și infecții ale sistemului urogenital, insuficiență renală, etc.).

Intervenția chirurgicală este indicată atunci când tratamentul medicamentos nu mai este suficient sau în cazul complicațiilor.

EXISTĂ ALTE OPȚIUNI?

Tratamentul medicamentos este de obicei oferit ca tratament de primă linie, poate avea anumite efecte secundare și eficacitate limitată.
Se propune interventia chirurgicala atunci cand tratamentul medical nu mai este suficient de eficient sau cand apare o complicatie. Constă în îndepărtarea adenomului pentru a desfunda uretra (facilita trecerea urinei).

Alternativele chirurgicale sunt rezecția endoscopică, transuretrală a prostatei (cu sau fără laser).
Celelalte alternative, în special în cazul retenției urinare cu incapacitatea de a urina, ar fi fie să lăsați permanent un cateter vezical care va fi schimbat regulat de către o asistentă, fie să efectuați catetere de mai multe ori pe zi, pe care să le faceți singur. sau de o asistentă medicală.
Chirurgul dumneavoastră v-a explicat de ce, în cazul dumneavoastră, preferă tratamentul prin adenomectomie mai degrabă decât un alt tip de intervenție. Volumul prostatei este unul dintre criteriile importante de selecție.

PRINCIPIUL INTERVENȚII

Procedura care vi se oferă se numește adenomectomie.

Constă în îndepărtarea adenomului de prostată care blochează uretra. Aceasta interventie nu se face in mod natural (trecerea prin uretra) ci prin deschiderea abdomenului (chirurgie deschisa sau laparoscopica).
Procedura necesită spitalizare.

PREGĂTIREA SPECIFĂ PENTRU INTERVENȚIE

Orice procedură chirurgicală necesită pregătire care poate varia în funcție de fiecare individ. Este esențial să urmați recomandările pe care vi le oferă urologul și medicul anestezist. Dacă aceste recomandări nu sunt respectate, intervenția ar putea fi amânată.
Se poate efectua o ecografie a vezicii urinare și a prostatei pentru a măsura volumul prostatei și pentru a evalua capacitatea de a vă goli vezica urinară.
Trebuie să-i spuneți medicului urolog și în timpul consultului de anestezie dacă urmați un tratament de subțiere a sângelui (antiagregare plachetar, anticoagulant).
Poate fi modificat înainte de intervenție.

O analiză de urină este prescrisă înainte de procedură pentru a verifica sterilitatea și a trata o posibilă infecție. O infecție urinară netratată duce la întârzierea datei operației.

Un antibiotic (antibioprofilaxie) vi se va administra sistematic pe parcursul procedurii urmând protocolul stabilit în unitate. Vă rugăm să raportați orice posibilă alergie la antibiotice.

TEHNICA OPERATIVA

Această procedură se efectuează sub anestezie generală sau loco-regională.

Adenomectomia chirurgicală de prostată constă în îndepărtarea adenomului, adică a părții centrale a prostatei, trecând prin vezica urinară sau direct prin incizie în capsula prostatei. Prostata periferică este lăsată pe loc.
Se poate realiza prin deschiderea abdomenului printr-o incizie de cativa centimetri sau laparoscopic.
În tehnica transvezicală, vezica urinară, situată sub peretele muscular al abdomenului, este deschisă. Chirurgul disecă adenomul și îl separă de restul prostatei prin vezica urinară. Proba chirurgicală este analizată sistematic de către medicul patolog pentru a confirma că este o leziune benignă.

La sfârșitul procedurii, un dren este plasat cel mai adesea în zona de operare. Un cateter vezical, plasat în timpul procedurii, este întreținut timp de câteva zile după recomandările urologului dumneavoastră. Poate ajuta la spălarea vezicii urinare pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge și blocarea cateterului.

URMĂRIREA OBIECTULUI

Dacă a fost plasat un dren, acesta este îndepărtat după câteva zile. Dacă a fost plasat un așa-numit fir de „cerclaj” pentru a reduce sângerarea, acesta este îndepărtat prin simpla tracțiune prin piele 1 sau 2 după procedură.

Perioada de timp pentru oprirea spălării vezicii urinare și îndepărtarea cateterului variază, de obicei câteva zile, și este decisă de la caz la caz de către chirurgul dumneavoastră. Când cheaguri de sânge obstrucționează cateterul, spălarea vezicii urinare cu o seringă cu vârf mare este utilizată pentru a restabili permeabilitatea cateterului.
Cateterul vezical provoacă iritația canalului uretral care se poate manifesta sub formă de arsuri sau spasme (dorință dureroasă de a urina în ciuda cateterului). Dacă este necesar, este prescris un tratament medicamentos adecvat.

Tratamentul anticoagulant este prescris postoperator pentru a preveni riscul de flebită.
Cusăturile sau capsele de piele sunt îndepărtate în decurs de 6 până la 12 zile.

Îngrijirea la domiciliu include îngrijirea cicatricii pielii, precum și injectarea zilnică de anticoagulant. Se recomandă să beți multe lichide pentru a spăla vezica urinară și pentru a preveni ca urina să se înroșească. Formarea cheagurilor poate provoca blocarea urinei.

De asemenea, vi se recomandă să evitați activitățile fizice semnificative în luna următoare procedurii.
Nu se recomandă contactul sexual imediat după procedură. În majoritatea cazurilor, nu există o deteriorare a calității erecției, dar dispariția ejaculărilor este aproape sistematică. Aceasta se caracterizează prin absența emisiei de material seminal în momentul orgasmului. Acest lucru nu modifică, în principiu, senzația de plăcere, nici a ta, nici a partenerului tău. Cu toate acestea, este esențial să explici situația partenerului tău înainte de a relua activitatea sexuală pentru a evita orice reacții negative. Calitatea erecțiilor și libidoul nu sunt de obicei modificate de intervenție.
Pentru a evita durerea, tratamentul analgezic poate fi prescris pentru câteva zile.

Îmbunătățirea simptomelor urinare poate fi graduală în primele câteva luni.
În acest timp, este posibil să aveți nevoi urgente, scurgeri ale vezicii urinare sau arsuri în timpul urinării.
Vă pot fi date prescripții pentru examinări suplimentare care urmează să fie efectuate înainte de consultația ulterioară. O scrisoare este trimisă medicului dumneavoastră curant pentru a-l informa cu privire la starea dumneavoastră de sănătate.

URMĂRIREA POST-OPERATORIE

Consultația postoperatorie are loc în săptămânile următoare operației. Urmărirea constă în evaluarea ameliorării simptomelor urinare și a calității bune a golirii vezicii urinare. Poate fi prescrisă o analiză de urină pentru a căuta o infecție și o ecografie cu măsurarea reziduurilor post-mictionare.
Monitorizarea prostatei este apoi efectuată de obicei o dată pe an de către medicul urolog al pacientului sau de către medicul curant. La câțiva ani după operație, poate exista o recreștere a țesutului prostatic, ceea ce poate duce la reapariția simptomelor. Cancerul de prostată poate apărea de la distanță în restul de prostată, fără ca acest lucru să fie legat de intervenție.

Dacă cancerul de prostată este diagnosticat pe țesutul de prostată îndepărtat în timpul procedurii, urologul dumneavoastră va specifica condițiile de urmărire sau tratament.
Prostate cancer can occur remotely in the remaining prostate, without this being linked to the intervention.

INTOARCEREA ACASA

Febra postoperatorie

Apariția febrei după adenomectomia prostatică nu este obișnuită. Orice febră postoperatorie inexplicabilă ar trebui să conducă la un consult medical.

Vindecarea
Chirurgia abdominală implică una sau mai multe incizii de dimensiuni diferite. Aceste incizii nu sunt doar zone de slăbiciune, ci și posibile puncte de intrare pentru infecție. Prin urmare, este necesar să se asigure o bună igienă locală. Dacă cicatricea devine roșie, fierbinte sau dacă este ridicată, este important să arătați această cicatrice chirurgului dumneavoastră fără urgență: poate fi un hematom sau un abces.
Pielea se vindecă în câteva zile. În această perioadă, poate apărea o mică sângerare care poate fi oprită prin comprimarea acesteia cu o compresă sau o cârpă curată. Îndepărtarea firelor sau capselor se efectuează de către o asistentă în urma prescripției medicale de externare.
Uneori poate apărea dezbinarea pielii. Daca aceasta deschidere este superficiala, trebuie pur si simplu sa astepti sa se inchida; timpul de inchidere poate ajunge la cateva saptamani (mai ales la pacientii diabetici sau cei aflati in tratament cu corticosteroizi). Pe de altă parte, în cazul unei senzații de crăpare profundă sau dezbinare profundă, este necesar să vă consultați rapid chirurgul.
Tutunul și malnutriția încetinesc vindecarea. Așa că nu uitați să renunțați la fumat și să mâncați bine. Evitați orice expunere directă la soare la cicatrici, care riscă să le facă inestetice.

Alimente
După procedură, bea mai mult timp de câteva zile. Acest lucru ajută la îndepărtarea resturilor sau a sângelui care se poate acumula în urma procedurii și reduce riscul de infecție.
Nu există restricții alimentare speciale în urma acestei proceduri.
SEMNELE CARE POATE APARE SI CE TREBUIE FACUT

Durere în rană sau abdomen
Vi s-au prescris medicamente pentru durere. Durerea severă sau persistentă necesită să vă adresați medicului dumneavoastră. Secreția sau hematomul din rană se vindecă cel mai adesea cu îngrijire locală.

Simptome urinare
Zona care a fost operată necesită adesea câteva săptămâni pentru a se vindeca. În această perioadă, este posibil să aveți iritații sau arsuri ale canalului urinar atunci când urinați. De asemenea, puteți experimenta nevoi urgente sau mai frecvente de a urina, inclusiv noaptea. Cel mai adesea, aceste simptome sunt minore spre moderate, se diminuează treptat în timp și nu necesită tratament special.

Secreții clare (urină) din cicatrice

Toate aceste semne pot corespunde scurgerii de urină din locul chirurgical. Această situație este rară, dar necesită o consultare rapidă cu medicul urolog pentru ca acesta să poată îmbunătăți drenajul vezicii urinare.

Cateter vezical
În unele cazuri, un cateter vezical poate fi lăsat pe loc câteva zile după ce vă întoarceți acasă. Asistenta sau medicul vă vor arăta cum să goliți punga de urină și cum să îngrijiți cateterul. Veți primi un document specific de la urologul dumneavoastră. Durerea și spasmele vezicii urinare sunt posibile, acestea fiind legate de iritația vezicii urinare de către sondă.
Aceste simptome sunt în general de scurtă durată și pot recidiva în mod regulat. Adresați-vă medicului dumneavoastră sau urologului dacă disconfortul persistă.

Analiza urinei
O analiză de urină (ECBU) este uneori solicitată în funcție de simptomele dumneavoastră postoperatorii. După rezecția endoscopică a prostatei, cel mai adesea apare leucociturie (prezența leucocitelor foarte numeroase) și hematurie (globule roșii în urină). Aceste două anomalii sunt obișnuite și indică o vindecare continuă. Nu sunt necesare antibiotice dacă nu există destui germeni.

ÎNTREBĂRI SPECIFICE

▪ Cum pot să mă spăl?

Veți putea face dușuri (evitați să pulverizați direct pe cicatrice) imediat ce plecați și vă veți face baie după 15 zile după procedură.

▪ Când mă pot întoarce la activitățile fizice obișnuite?

La două săptămâni după procedură și dacă urina este limpede, puteți relua treptat activitățile fizice.
▪ Pot să fac sport?

Va trebui să așteptați consultația postoperatorie la o lună de la operație pentru a lua în considerare reluarea treptată a activităților sportive.
▪ Pot conduce după procedură?

Anumite medicamente pentru durere pot provoca somnolență, care uneori nu este compatibilă cu conducerea.
▪ Pot călători?

Cu excepția cazului în care medicul dumneavoastră vă recomandă altfel, călătoriile sunt posibile.

RISCURI ȘI COMPLICAȚII

În majoritatea cazurilor, intervenția care ți se oferă are loc fără complicații. Cu toate acestea, orice procedură chirurgicală implică un anumit număr de riscuri și complicații descrise mai jos.
Unele complicații sunt legate de starea dumneavoastră generală.
Orice procedură chirurgicală necesită anestezie, fie local-regională sau generală, care prezintă riscuri. Acestea vă vor fi explicate în timpul consultației preoperatorii cu medicul anestezist.
Alte complicații direct legate de intervenție sunt rare, dar posibile.
COMPLICAȚIILE COMUNE TUTUROR CHIRURGIELOR SUNT:
Infecție locală, generalizată
Sângerări cu posibil hematom și uneori transfuzii

Flebita și embolia pulmonară
▪ Alergie
Alergie COMPLICAȚIILE SPECIFICE INTERVENȚIILOR SUNT ÎN ORDENA FRECVENȚEI:
▪ Sângerarea în timpul procedurii poate fi semnificativă, ducând la anemie care poate necesita o transfuzie de sânge în timpul sau după procedură.
Poate apărea o reapariție a sângerărilor în urină în timpul primei luni (numite și escare) necesitând, în funcție de severitate, o bună hidratare, instalarea unui cateter vezical sau chiar spitalizarea. Rareori, reoperarea poate fi necesară pentru a elimina cheagurile de sânge din vezică.
▪ Retenția urinară (incapacitatea de a urina) este o posibilă complicație. În perioada postoperatorie timpurie, se poate datora prezenței cheagurilor secundare unei reluări a sângerării (căderea escarelor). Un cateter vezical este plasat pentru câteva zile dacă apare retenția urinară din cauza cheagurilor.
O infecție urinară poate determina urologul să prescrie un tratament cu antibiotice și să verifice dacă vezica urinară se golește corect. Dacă aveți febră sau arsuri urinare, nu ezitați să contactați urgent medicul dumneavoastră sau urologul.
▪ Cicatricea pielii se poate infecta (abces). Dacă există durere în cicatrice, înroșire sau scurgere de puroi, trebuie să vă adresați chirurgului.
▪ Rareori, poate apărea un flux de urină prin cicatrice (fistulă vezicocutanată), poate necesita repausul sondei timp de câteva zile.
▪ Disfuncția erectilă este rară după această procedură, dar posibilă.
Incontinența urinară este rară, cel mai adesea tranzitorie.
În cazuri rare, poate apărea îngustarea secundară a canalului uretral sau a colului vezicii urinare, ceea ce poate necesita una sau mai multe reintervenții.
▪ Rareori, poate apărea o dezbinare a peretelui abdominal (hernie incizională), ducând la o bombare la nivelul cicatricei.
Pot apărea complicații excepționale și necesită reintervenție:
-Răgi digestive
- Abces pelvin
- Fistula urinara
-Eviscerarea (ieșirea intestinului prin cicatrice)